M-am trezit legata la ochi
cu o esarfa transparenta,
dar nu vedeam nimic.
Pentru ca mi-am propus
sa nu ma indragostesc de
ochii tai mici si migdalati,
nici de zambetul tau in
doua buze la fel de fine.
"Mi-e frica sa ma indragostesc
pentru ca nu stiu sa iubesc!"
mi-am zis.
Credeam ca, daca nu te vad,
nu pot visa cu ochii deschisi la tine.
Dar nimeni nu m-a anuntat
de nuanta vocii tale si de
sclipirea din glas care poate
sparge orice intuneric de pe
fata pamantului.
Trandafirul tau alb si
tacerea din acel moment
m-au facut sa-mi dau jos esarfa
si sa ma trezesc din "orbire".
Si atunci ti-am vazut tristetea,
dar acest lucru imi poate
hrani dragostea.
"E timpul sa ma indragostesc
din nou", mi-am zis
a nu stiu cata oara...
