Vai, dar cine sunt?
Respir, mananc in fiecare zi,
traiesc si ma uit in oglinda
la propria-mi fata, uneori mai
schitez un zambet.
De ce ma vad si sunt constienta de
chipul meu, de faptul ca urmez
acelasi curs pe care l-au urmat
milioane de oameni inaintea mea
si pe care il vor urma multi altii dupa mine?
Imi ridic bratul in aer si ma minunez
ca pot sa fac acest lucru.
Ma uimeste si ma sperie totodata propria-mi
existenta a carei esenta nu o cunosc.
Nu fac decat sa traiesc, punandu-mi
intrebari. Si iubesc. Da, iubesc.
Oare de ce iubesc? Si de ce exista "iubesc"?
Totusi, cine sunt? Si de ce?
