3 octombrie 2013

Discurs liber


     Stii, n-ai decat sa bolborosesti in nestire cu privirea atintita spre podea, nu mai dau doi bani pe contactul vizual pe care, de cativa ani incoace, refuzi sa il mai oferi. De fapt, poti sa il oferi valizei pline de praf care te asteapta sub pat, poti sa-ti impachetezi toate boarfele care ti-au mai ramas si pe care le-ai mai dobandit de-a lungul timpului. Sa nu cumva sa uiti de blugii aia spalaciti din care taiai in fiecare vara pana au ajuns carpa de sters podeaua. Nici de brelocul cu poza noastra, sau de tricoul in care dormeam in fiecare noapte. Daca vrei, iti fac o lista cu tot ce nu-mi mai foloseste si ma leaga de tine. Pot sa incep cu bucataria si sa termin cu baia, poti sa impachetezi covorul ala oribil pe care ai insistat sa il cumperi si care se asorta atat de bine cu ochii tai falsi. Daca nu-ti intra in valiza, n-ai decat sa-l faci bucatele si sa ii dai foc. Sa iei cu tine si cainele preferat, tine minte ca de acum incolo, el iti va tine de cald.

     Un singurul lucru mai vreau de la tine: cheia! Sa pleci, eu de maine incep o alta viata!