25 octombrie 2013

Tristete cronica


     Sufar de o tristete cronica inca din ziua in care am primit primul sarut pe frunte, un sarut al "tristetii". Ai mei nu si-au dat seama ca sunt un copil trist, chiar daca semnele tristetii erau destul de proeminente. Imi placea sa stau cu batranii, sa ii ascult, sa ma las rasfatata. Apoi, cativa ani mai tarziu, am deschis prima carte si am ramas fascinata de obiectul in sine, desi nu stiam sa citesc. S-a creat o legatura intre mine si acel "lucru" total necunoscut, deoarece nu fusesem familiarizata cu el. Mirosul, forma, praful si culoarea imi intrasera in pori si imi deschisesera mintea spre noi orizonturi. De atunci, cartea mi-a ramas draga, i-a luat locul ursuletului de plus sau papusii, care ar fi trebuit sa fie preocuparea mea principala. In acea vreme, tristetea a atins un nou stadiu. Au incercat sa ma trateze impotriva ei prin cele mai puternice antibiotice spirituale care aveau gust de ciocolata.
     Am luptat cu boala mea obligandu-ma sa uit cine sunt si interzicandu-mi sa mai fac ce ma pasiona. Mama imi stergea in fiecare seara orgoliul cu un burete inmuiat in apa cu otet, iar de canceroasa tristete incerca sa scape ignorand-o.
     Nu a inteles nimeni ca mi-am format niste anticorpi deosebit de puternici care faceau fata presiunilor.

     Sunt bolnava! Boala mea se numeste tristete. Nu stiu in ce stadiu este, nu stiu daca are finalitate.Nu pot sa scap de ea, pot doar sa o tin in frau prin caldura si zambete. Chiar daca au existat momente si intamplari in viata mea care mi-au agravat boala, eu consider sa cred ca sunt pe calea cea buna.

23 octombrie 2013

Efectul nostru


Deschide usa, te rog
si lasa-ma sa ies din
inima mea fara sa privesc
in urma.
Lasa-ma sa intru in
inima ta, pe care nu o
cunosc si unde-mi va fi
mai cald.
Mi-e atat de frig aici,
am ajuns sa cunosc fiecare
coltisor in intunericul acesta orbitor.
Si totusi sa nu aflu nimic 
despre mine.
Deschide-mi poarta bratelor 
tale...
Ma voi strecura ca
un firicel de praf si te voi
incalzi si eu, la randul meu.

Stiu ca vrei asta.

" You and I`ve got what it takes
to make it, we won`t fake it."

18 octombrie 2013

Iubeste-ma-n octombrie...


Iubeste-ma-n octombrie, straino,

-Ca in noiembrie deja-i tarziu –
Fii pentru mine primavara iernii
Si eu o umbra, poate, c-o sa-ti fiu.

Alinta-ma în toamna desfranata,
Ce chiuie în aburi dulci de must –
Ca-n lumea asta, de putere beata,
Iubirea să nu para-un sentiment vetust.

Iubeste-ma cu teama si ardoare
Caci zguri de plumb rasar pe veac...
Fii elixir sperantei care moare –
Ca eu tristetii tale să-i fiu leac.

Apari duios din ceata ruginie,
Cu parul tau, de toamne ravasit,
Iubirea ta molcomă si tarzie
Sa-nvioreze sufletu-mi sfarsit.

... Iubeste-ma-n octombrie, straino,
Ca suntem fericiti sa ne mintim...
Prin pacla veacului pasind, hai, vino -
Amanti deplini să invatam să fim.

(Boris Ioachim)

16 octombrie 2013

Valoare stilistica


     Mi-a spus ca ii place privirea mea salbatica si plina de subinteles, care atinge inimi si taie respiratii, disloca ganduri si rugineste cuvinte. Care curenteaza trairi si ofera oxigen, hraneste zambete, incurajeaza lacrimi si descarcari, de parca ar fi curentul electric al sufletului omenesc. E genul de privire care se opreste in gatul celor care vine in contact cu ea, imi spunea. Privirea cu valoare stilistica. De-ar sti ca pentru orice frumusete candida si fragila exista un pret, ca nimeni nu se naste cu "aceea" stralucire. De-ar sti ca STRALUCIRE inseamna experienta, maturitare, rabdare, pierderi si castiguri. Ei bine, privirea mea s-a lustruit de-a lungul timpului cu lacrimi de roua, daca era dimineata, sau cu lacrimi amare, in cazul noptii. S-a aprofundat cu poezii, cu muzica de suflet si cu zambete, cu asteptari si cuvinte potrivite.

     I-am zis un singur lucru, acela ca privirea mea salbatica e de fapt una imblanzita.

10 octombrie 2013

Why worry?



Baby, I see this world has made you sad 
Some people can be bad 
The things they do the things they say

But baby, I'll wipe away those bitter tears 
I'll chase away those restless fears 
And turn your blue skies into gray 

Why worry 
There should be laughter after pain 
There should be sunshine after rain 
These things have always been the same 
So why worry now 
Why worry now 

Listen baby, when I get down I turn to you 
And you make sense of what I do 
And all the isn't hard is the same 

But baby, just when this world seems mean and cold 
Our love comes shinning red and gold 
And all the rest is by the way 

Why worry 
There should be laughter after pain 
There should be sunshine after rain 
These things have always been the same 
So why worry now 
Why worry now 


Dire Straits- Why Worry

8 octombrie 2013

Eternal sunshine


M-am trezit legata la ochi
cu o esarfa transparenta,
dar nu vedeam nimic.
Pentru ca mi-am propus 
sa nu ma indragostesc de
ochii tai mici si migdalati,
nici de zambetul tau in
doua buze la fel de fine.
"Mi-e frica sa ma indragostesc
pentru ca nu stiu sa iubesc!"
mi-am zis.
Credeam ca, daca nu te vad,
nu pot visa cu ochii deschisi la tine.
Dar nimeni nu m-a anuntat
de nuanta vocii tale si de
sclipirea din glas care poate
sparge orice intuneric de pe
fata pamantului.
Trandafirul tau alb si 
tacerea din acel moment
m-au facut sa-mi dau jos esarfa
si sa ma trezesc din "orbire".
Si atunci ti-am vazut tristetea, 
dar acest lucru imi poate 
hrani dragostea.

"E timpul sa ma indragostesc
din nou", mi-am zis
a nu stiu cata oara...

3 octombrie 2013

Discurs liber


     Stii, n-ai decat sa bolborosesti in nestire cu privirea atintita spre podea, nu mai dau doi bani pe contactul vizual pe care, de cativa ani incoace, refuzi sa il mai oferi. De fapt, poti sa il oferi valizei pline de praf care te asteapta sub pat, poti sa-ti impachetezi toate boarfele care ti-au mai ramas si pe care le-ai mai dobandit de-a lungul timpului. Sa nu cumva sa uiti de blugii aia spalaciti din care taiai in fiecare vara pana au ajuns carpa de sters podeaua. Nici de brelocul cu poza noastra, sau de tricoul in care dormeam in fiecare noapte. Daca vrei, iti fac o lista cu tot ce nu-mi mai foloseste si ma leaga de tine. Pot sa incep cu bucataria si sa termin cu baia, poti sa impachetezi covorul ala oribil pe care ai insistat sa il cumperi si care se asorta atat de bine cu ochii tai falsi. Daca nu-ti intra in valiza, n-ai decat sa-l faci bucatele si sa ii dai foc. Sa iei cu tine si cainele preferat, tine minte ca de acum incolo, el iti va tine de cald.

     Un singurul lucru mai vreau de la tine: cheia! Sa pleci, eu de maine incep o alta viata!

2 octombrie 2013

Do Not Stand at My Grave and Weep



Do not stand at my grave and weep,
I am not there; I do not sleep.
I am a thousand winds that blow,
I am the diamond glints on snow,
I am the sun on ripened grain,
I am the gentle autumn rain.
When you awaken in the morning’s hush
I am the swift uplifting rush
Of quiet birds in circling flight.
I am the soft star-shine at night.
Do not stand at my grave and cry,
I am not there; I did not die.

(Mary Elizabeth Frye.)