Se afișează postările cu eticheta versuri albe. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta versuri albe. Afișați toate postările

2 septembrie 2013

Insomnie



     Vai, dar cine sunt?
     Respir, mananc in fiecare zi,
     traiesc si ma uit in oglinda
     la propria-mi fata, uneori mai
     schitez un zambet.
     De ce ma vad si sunt constienta de
     chipul meu, de faptul ca urmez
     acelasi curs pe care l-au urmat
     milioane de oameni inaintea mea
     si pe care il vor urma multi altii dupa mine?
     Imi ridic bratul in aer si ma minunez
     ca pot sa fac acest lucru.
     Ma uimeste si ma sperie totodata propria-mi
     existenta a carei esenta nu o cunosc.
     Nu fac decat sa traiesc, punandu-mi
     intrebari. Si iubesc. Da, iubesc.
     Oare de ce iubesc? Si de ce exista "iubesc"?

     Totusi, cine sunt? Si de ce?

27 august 2013

Praf de iubire


     Cand m-am nascut,
     s-a presarat peste mine
     un praf din iubirea cea
     mai pura. Si asa am
     ajuns sa iubesc inainte
     sa mi se spuna si sa fiu
     invatata.
     Iubeam sa ma joc si
     iubeam oamenii pe care
     ii vedeam tristi si necajiti.
     Intr-o zi, am plans
     pentru ca iubeam,
     praful de iubire se rascolea
     in mine si imi irita
     sufletul.
     Asa am atribuit iubirii
     si lacrimi...uneori si durere.
     Dar nu pot sa fac nimic.
     Sunt "blestemata" sa iubesc
     toata viata,  pana se termina
     praful de stele.

     Care interminabil se mai arata...

15 august 2013

Iubire gratuita


     Astazi am umplut sacul asteptarii
     si-al dorintei. L-am legat strans
     ca sa nu mai vad nimic din
     faramele acelea contagioase.
     L-am carat in spate primejdios
     o zi. A fost atat de greu...
     Si ma gandeam la ce oare
     imi foloseste? Era o greutate
     in spatele meu.
     Mi-am zis ca as putea sa-l
     ofer altcuiva, care ar sti
     ce sa faca cu el.
     Asa, nu s-ar irosi.
     O sa il las in gara, la asteptarea
     trenului. Voi scrie pe el:
     "IUBIRE GRATUITA".

     Sigur cineva il va vrea.
     Dar inainte de asta,
     il voi deschise si-mi
     voi arunca o ultima
     privire si o ultima sarutare
     asupra continutului.

     Ah, a venit vremea
     sa-mi umplu alt sac pe
     care sa-l port in spinare
     pana la lasarea altei
     zile.





  

12 martie 2013

E locul unde...


Pleaca, nu te mai intoarce,
nu privi iar inapoi.
Nu pasi cu frica la nesfarsit...
Si nu uita ca traiesti
in lumea ta,
pe care tu ai construit-o
si tu o controlezi.
Nu ea pe tine.

Pleaca spre iesirea pe care
o cauti cu gandul
de ani incoace.
Oare ce te-a oprit sa
te eliberezi?
Dute cu mintea-nainte
sa astepte in lasarea
serii, in noaptea
dinaintea zilei.

Si nu mai ezita, o
vei vedea si recunoaste.
Chiar daca nu stii cum
arata. E salvarea ta !
Si are o inima sfaramata...