5 august 2013

Pact cu Mine


     M-am rezumat la dulci amagiri alese
     Am vrut atat de mult sa nu-mi mai pese
     Sa ma-nalt as fi vrut, dar nu puteam
     Caci inainte sa ma ridic, cadeam...
     Mai repede ca un bolovan in mare,
     Mai repede ca o furtuna naucitoare.
     S-asa am ramas fara strop de culoare
     Fara pic de dorinta, numai paloare.

     Si, ca o salvare, am intalnit-o pe Ea.
     Prin sclipiri si ranjete se manifesta,
     Urme de ruj pe urechi mi-a lasat
     In orice moment asteptam un cuvant deplasat
                                          de la Ea

    "Fata proasta! aripi ai, dar ce sa faci cu ele?
     Le-ai distrus carand greutati...ai cautat Binele
     Care te-a furat sub o aparenta placuta !
     Nu mai cunosc decat o lumina tacuta
     Care nu-mi spune nimic."

     Mi-a promis un stol de fluturi care sa ma
     ajute in viata, o rochie de seara si
     un zambet nou.

     Nu mi-a cerut decat acel Gand care
     nu-mi dadea pace defel,
     ca sunt slaba credea.
   " In mainile mele va fi plastilina, vei vedea"
     imi tot spunea, spunea...

     Mi l-a furat cu greu si mi-a interzis
     sa-l mai vad vreodata, sa-l mai
     simt in vene sau in al meu cuprins.
     Sa ma las rugata de vreo soapta
     sau alintata de vreun vis.

     Si a placat. Undeva departe,
     inlauntrul fiintei mele, cu
     Gandul dupa ea...

    "De te vei apropia de al nostru
     loc, vei cadea intr-un abis fara pereche. "

     Dar macar acum pot sa zbor !



   
   
   

   
Trimiteți un comentariu