30 iulie 2013

Aproape acolo


 
     Numai daca
     m-as pierde printre
     gandurile pe care nu le-am zis
     niciodata de teama ca vor fi
     dureroase...
     Sau printre privirile pe care
     am vrut sa i le arunc de fiecare
     data cand era in preajma mea...
     Mi-am inghitit vorbele si mi-am
     rotit ochii in alta directie, la fel
     cum soarele se ghideaza dupa o
     rochie neagra sau un bebelus
     cu ochii inchisi cauta sanul mamei.
     M-am inhamat la portile dorintelor
     si idealurilor pentru ca a  fi de unul
     singur in lumina e mult mai
     inspaimantator decat a fi langa
     bratul cuiva in intuneric.

     Acum mi-am uitat gandurile
     de altadata si nu mai am cum sa-l
     privesc pentru ca nu-l mai Vad.
     Acum nu mai traiesc in trecut,
     dar nici nu stiu unde anume traiesc.
   
Trimiteți un comentariu