Momentul in care m-am
urcat pe scara vietii ca sa
mangai luna mi-a aratat
ca orice se poate.
Se poate orice...
Poti sa zbori daca
vrei. Daca vrei numai.
Poti sa iubesti cu ochii
sau cu inima in acelasi timp.
Poti sa fii acelasi sau
sa te reinventezi mereu.
Poti fi zanatic si sa
vezi zane.
Sa fii limitat si
sa vezi numai zmei.
Se poate orice...
Poti fi atat de fierbinte
incat sa incalzesti soarele,
sa topesti pamantul si
sa te afunzi in miezul lui,
sa dansezi cu lava,
sa iti fie frig fiind
inconjurata de ea.
Poti avea un nou
inceput in fiecare zi
si poti sa ii pui capat
cand vrei.
Poti sa dormi ziua
si sa traiesti noaptea.
Dar ce trist, putem
atatea si totusi ne
plangem de nimicnicia
noastra !
Suntem oripilati ca
poate sa ne doara, dar
nu ne dam seama
ce exista dincolo de
acest simtamant.
Suntem singuri, dar
putem atatea.
E minunat si
trist in acelasi timp !
