Un fir de martipan langa a ta ceasca de cafea tare
Intr-o cana rosie, pentru un strop de culoare,
Din cand in cand, niste priviri accidentale...
Sa imi spui : "esti mai dulce ca acea pasta de migdale" !
Iar forma mea de multumesc ar fi roseata de pe fata mea
Care ar fi de-ajuns, asa s-ar cunoaste profunzimea
Tu ai vedea...
Si printre ore de complicitate, si peste ore de tigari
Desigur, de copii ce suntem...mai merg si
ore de aberari.
Uimita sa fiu cand scrii pe servetelul din fata mea "sarut"
Cu un semn al intrebarii dupa, nu unul mohorat.
Iar in secunda urmatoare, sa strig un da mare si tare,
Sa ne sarutam, si da...stiam ca e o salvare
