Mi-e frig si astept vara cu caldurile ei toride, spunandu-mi ca le prefer in locul iernii, in locul zapezii si a gerului. . Nici trezitul de dimineata nu e atat de groaznic vara. Si cand e vara mult dorita si asteptata, simt ca aerul a ramas undeva departe...poate a plecat impreuna cu iarna. Ajung sa ma feresc si de patul care pare un adevarat cuptor, atat de cald parca-mi este. Vreau sa dorm pe jos si tanjesc dupa un strop de racoare. Primavara nu mai e. Nici toamna. Nu mai stiu...
Si mi-e dor de iarna...
Imi las parul sa creasca cat mai mult, il vreau cat mai lung. Dar incepe sa ma plictiseasca si imi doresc o schimbare, in urma careia sa-mi fie mult mai usor sa-mi aranjez parul. Ma tund scurt...sau destul de scurt. Din acel moment astept cu nerabdare sa-mi creasca parul iar, sa ajunga din nou la lungimea de dinainte.
In fiecare an se intampla la fel !
Si asa suntem multi, nu e vorba numai de lucrurile astea oarecum marunte. Ideal ar fi sa gasim un echilibru sau pur si simplu sa fim multumiti.
