8 noiembrie 2013

Ceai si intrebari

Stau la masa cu mine
si ma intreb incotro
ma indrept.
Nu-mi raspund, desigur.
Dar eu continui sa pun
intrebari, crezand cu
ardoare ca intr-un final
voi incepe si eu sa raspund.
Numai ca ceaiul se raceste...

Ce vrei sa te faci cand 
o sa fii mare?
Ce planuri de viitor ai?
Ai de gand sa iubesti 
si tu, in final?
In final?

Nu raspund, sunt incapatanata.
Se pare ca mai e cale lunga 
pana ma voi maturiza.
Atunci poate vom avea si noi
prima noastra conversatie.
Sper sa fie despre fluturi. 
Imi plac fluturii, mereu
mi-au placut, doar ca celalalt
eu nu stie acest lucru.

Poate daca mai sta putin
si mai arunca doua-trei intrebari,
s-ar putea sa arunc si eu
doua-trei cuvinte.

Numai ca ceaiul s-a terminat...
si a plecat.











4 noiembrie 2013

Dancing Queen, Dancing Life



     Am fost intr-o seara la Dancing Queen, primul meu spectacol de balet. Am urmarit cu sufletul la gura fiecare miscare a balerinului, uneori uitam si sa respir. Pentru ca viata lui Freddie Mercury pe propria-i muzica m-a sensibilizat si emotionat, m-a facut sa-mi pun numeroase intrebari despre viata, despre cum ar trebui sa o traiesc.
     Ce imi este permis sa fac de fapt? Cand ar trebui sa ma opresc pentru a nu fi mult prea tarziu?

     Vezi tu, viata este un mister total, continuu, iar acest lucru ne face sa incercam cu o incapatanare si o ardoare de nedescris sa deslusim misterul, sa il cunoastem cat mai bine. Dorinta de a intelege viata pe care o traim este ceea ce ne tine simturile "aprinse", "treze", ne face constienti de ceea ce suntem si ceea ce incercam sa fim. Viata: TRECUT-PREZENT-VIITOR. Un profesor de la Universitate ne povestea ca romanii si grecii din Antichitate nu se gandeau la viitor, nu exista acest concept, tocmai pentru ca nu-l cunoasteau. Viitorul era sumbru, macabru. De necunoscut.

   Continuand cu Dancing Queen, pot spune ca nu sunt bune excesele, dar sunt permise experimentele. Apoi, nu te crede stapanul lumii pentru mai mult de cinci minute, pentru ca s-ar putea sa ti-o "iei pe coaja" rau de tot. E permis sa gusti mierea, dar atat. Doar sa o gusti. Viata e imposibil sa cunoscut dintr-o data, ar trebui sa incercam o experienta de cunoastere prin pasi mici, cu rabdare si atentie, cu urechile ciulite ca sa nu pierdem esentialul.

     Si totusi, viata ti se arata in deplinatatea ei atunci cand treci prin ea fortat, de parca te-ar brusca taras un calau prin bezna. Desi e mai neagra ca smoala, viata are reguli bine stabilite. Ce ciudat! Incercam sa cunoastem ceva dupa proprile-i reguli, dar pe care le aflam in urma unor esecuri.


25 octombrie 2013

Tristete cronica


     Sufar de o tristete cronica inca din ziua in care am primit primul sarut pe frunte, un sarut al "tristetii". Ai mei nu si-au dat seama ca sunt un copil trist, chiar daca semnele tristetii erau destul de proeminente. Imi placea sa stau cu batranii, sa ii ascult, sa ma las rasfatata. Apoi, cativa ani mai tarziu, am deschis prima carte si am ramas fascinata de obiectul in sine, desi nu stiam sa citesc. S-a creat o legatura intre mine si acel "lucru" total necunoscut, deoarece nu fusesem familiarizata cu el. Mirosul, forma, praful si culoarea imi intrasera in pori si imi deschisesera mintea spre noi orizonturi. De atunci, cartea mi-a ramas draga, i-a luat locul ursuletului de plus sau papusii, care ar fi trebuit sa fie preocuparea mea principala. In acea vreme, tristetea a atins un nou stadiu. Au incercat sa ma trateze impotriva ei prin cele mai puternice antibiotice spirituale care aveau gust de ciocolata.
     Am luptat cu boala mea obligandu-ma sa uit cine sunt si interzicandu-mi sa mai fac ce ma pasiona. Mama imi stergea in fiecare seara orgoliul cu un burete inmuiat in apa cu otet, iar de canceroasa tristete incerca sa scape ignorand-o.
     Nu a inteles nimeni ca mi-am format niste anticorpi deosebit de puternici care faceau fata presiunilor.

     Sunt bolnava! Boala mea se numeste tristete. Nu stiu in ce stadiu este, nu stiu daca are finalitate.Nu pot sa scap de ea, pot doar sa o tin in frau prin caldura si zambete. Chiar daca au existat momente si intamplari in viata mea care mi-au agravat boala, eu consider sa cred ca sunt pe calea cea buna.

23 octombrie 2013

Efectul nostru


Deschide usa, te rog
si lasa-ma sa ies din
inima mea fara sa privesc
in urma.
Lasa-ma sa intru in
inima ta, pe care nu o
cunosc si unde-mi va fi
mai cald.
Mi-e atat de frig aici,
am ajuns sa cunosc fiecare
coltisor in intunericul acesta orbitor.
Si totusi sa nu aflu nimic 
despre mine.
Deschide-mi poarta bratelor 
tale...
Ma voi strecura ca
un firicel de praf si te voi
incalzi si eu, la randul meu.

Stiu ca vrei asta.

" You and I`ve got what it takes
to make it, we won`t fake it."

18 octombrie 2013

Iubeste-ma-n octombrie...


Iubeste-ma-n octombrie, straino,

-Ca in noiembrie deja-i tarziu –
Fii pentru mine primavara iernii
Si eu o umbra, poate, c-o sa-ti fiu.

Alinta-ma în toamna desfranata,
Ce chiuie în aburi dulci de must –
Ca-n lumea asta, de putere beata,
Iubirea să nu para-un sentiment vetust.

Iubeste-ma cu teama si ardoare
Caci zguri de plumb rasar pe veac...
Fii elixir sperantei care moare –
Ca eu tristetii tale să-i fiu leac.

Apari duios din ceata ruginie,
Cu parul tau, de toamne ravasit,
Iubirea ta molcomă si tarzie
Sa-nvioreze sufletu-mi sfarsit.

... Iubeste-ma-n octombrie, straino,
Ca suntem fericiti sa ne mintim...
Prin pacla veacului pasind, hai, vino -
Amanti deplini să invatam să fim.

(Boris Ioachim)

16 octombrie 2013

Valoare stilistica


     Mi-a spus ca ii place privirea mea salbatica si plina de subinteles, care atinge inimi si taie respiratii, disloca ganduri si rugineste cuvinte. Care curenteaza trairi si ofera oxigen, hraneste zambete, incurajeaza lacrimi si descarcari, de parca ar fi curentul electric al sufletului omenesc. E genul de privire care se opreste in gatul celor care vine in contact cu ea, imi spunea. Privirea cu valoare stilistica. De-ar sti ca pentru orice frumusete candida si fragila exista un pret, ca nimeni nu se naste cu "aceea" stralucire. De-ar sti ca STRALUCIRE inseamna experienta, maturitare, rabdare, pierderi si castiguri. Ei bine, privirea mea s-a lustruit de-a lungul timpului cu lacrimi de roua, daca era dimineata, sau cu lacrimi amare, in cazul noptii. S-a aprofundat cu poezii, cu muzica de suflet si cu zambete, cu asteptari si cuvinte potrivite.

     I-am zis un singur lucru, acela ca privirea mea salbatica e de fapt una imblanzita.

10 octombrie 2013

Why worry?



Baby, I see this world has made you sad 
Some people can be bad 
The things they do the things they say

But baby, I'll wipe away those bitter tears 
I'll chase away those restless fears 
And turn your blue skies into gray 

Why worry 
There should be laughter after pain 
There should be sunshine after rain 
These things have always been the same 
So why worry now 
Why worry now 

Listen baby, when I get down I turn to you 
And you make sense of what I do 
And all the isn't hard is the same 

But baby, just when this world seems mean and cold 
Our love comes shinning red and gold 
And all the rest is by the way 

Why worry 
There should be laughter after pain 
There should be sunshine after rain 
These things have always been the same 
So why worry now 
Why worry now 


Dire Straits- Why Worry