26 ianuarie 2013

Follow the star



  Ziua in care m-am nascut a ramas intiparita undeva pe un colt al unei stele indepartate. Nimeni nu va vedea vreodata acest semn-omagiu creat pentru un nou om. Nimeni nu stie cum arata, unde anume se afla si de ce...de fapt, nimeni nu stie de existenta lui. Daca ar afla cineva, nu ar fi interesat, pentru ca primul gand ar fi daca nu are si el un minuscul punct care sa fie numai si numai pentru el. Nimeni nu e interesat de nimeni, fiecare e interesant de el insusi.
   Si totusi, poate si numai pentru o clipa, ziua in care m-am nascut a fost cea mai importanta si cea mai superba pentru un om. Poate mai mult de o clipa, poate cateva ore sau zile. Pana s-au obisnuit cu mine. Si sigur, pe masura ce a trecut timpul, s-au uitat multe, pentru ca au venit altele, care, la randul lor, au devenit cele mai importante. Desi traim o rutina zilnica, "multe ne trec pe dinainte". Au fost atatea momente pe care le-am vazut si simtit ca cele mai frumoase, incat de fiecare data cand ne-am bucurat de cate unul, am crezut ca nu va putea fi vreodata egalat. Dar a venit altul, iar noi am uitat de cel din urma. Si tot asa, e un adevarat ciclu.

24 ianuarie 2013

Eu



   Cine ma poate invata
   cum sa ma-nalt usor?
   fara sa mai cobor si neaparat
                  fara sa mor.

  Cine ma poate invata
  cum ar fi sa iubesc?
  fara sa-mi fie dor, ci doar
       sa simt cum cresc

  Cine ma poate invata
  cum sa zambesc oricand?
  de la orice soapta, vorba
         de la orice gand.

  Cine ma poate invata
  cum s-accept c-o sa mor?
  as vrea sa vad moartea ca pe un somn,
             ca pe un zbor.

 Of...dar cine ma poate invata
 sa pot uita?


 Numai tu...
 Esti centrul universului tau,
 esti alinarea ta.
 Tu, tu esti hrana ta...si nu zau !
 Te uiti la tine?
 Vezi ce vad si eu?
 Bucati si parti fine
 care vor fi mereu?

 Nu cauta ajutor in alta parte
 pentru ca raspunsul e in tine.
 Chiar de-ar fi sa recitesti aceiasi carte,
 fa-o, pentru ca va tine.

 Intr-o buna zi ai sa vezi
 ca te vei cunoaste pe deplin.
 Trebuie doar sa crezi....
 Incearca ! si prin asta o sa scapi de un declin.


















23 ianuarie 2013

Primul sarut




   Un fir de martipan langa a ta ceasca de cafea tare
   Intr-o cana rosie, pentru un strop de culoare,
   Din cand in cand, niste priviri accidentale...
   Sa imi spui : "esti mai dulce ca acea pasta de migdale" !

   Iar forma mea de multumesc ar fi roseata de pe fata mea
   Care ar fi de-ajuns, asa s-ar cunoaste profunzimea
   Tu ai vedea...

   Si printre ore de complicitate, si peste ore de tigari
   Desigur, de copii ce suntem...mai merg si
                        ore de aberari.

   Uimita sa fiu cand scrii pe servetelul din fata mea "sarut"

   Cu un semn al intrebarii dupa, nu unul mohorat.
    Iar in secunda urmatoare, sa strig un da mare si tare,
    Sa ne sarutam, si da...stiam ca e o salvare
    Pentru tine, pentru noi, soare !
 

22 ianuarie 2013

Daca ma imblanzesti...



  "Dar, daca ma imblanzesti, viata mea va fi insorita. Voi cunoaste un zgomot de pasi care va fi diferit de toate celalalte zgomote. Ceilalti pasi ma fac sa ma var sub pamant. Al tau ma va chema afara din vizuina, ca o muzica. Si apoi, uite ! Vezi acolo lanurile de grau? Eu nu mananc paine. Graul pentru mine e nefolositor. Lanurile de grau nu-mi animtesc de nimic. Si asta e foarte trist ! Dar parul tau are culoarea aurului. Va fi minunat pentru mine atunci cand ma vei imblanzi ! Graul, care e auriu, imi va aminti de tine. Si-mi va placea fosnetul lanurilor de grau in vant..."


Le petit prince, Antoine de Saint-Exupery

19 ianuarie 2013

Good night moon



  "Te sarut intr-o zi", numai asta-mi rasuna-n cap
    Si oricat as vrea, nu reusesc sa scap
    De a ta privire care mi-a pus capac. Devine handicap.

   Ma rasucesc in pat, tot cu gandul la tine.
   Strang la piept pernele, in pumni cearseaful...
                                               stiu ca nu tine
   Inchid ochii, iar esti langa mine.
   Mi-e clar, imi este dor de tine.

   Ora se scurge, minutele trec...bezna ramane intr-o carapace
   Gandul la tine nu-mi mai da pace...
   Inca nu ai spus "ai grija", inca te astept incoace
   Sa-ti spun noapte buna.

   Dar chiar si asa, noapte buna
   Oriunde ai fi...

17 ianuarie 2013

Cunosc oameni




    Cunosc mai multe feluri de oameni, asta dupa marunte lucruri, dar care sunt importante si ele. Eu dupa acestea i-am observat...
    Cunosc oameni care renunta usor, la prima problema pe care o intampina, fara sa mai stea sa se gandeasca ca nu e sfarsitul. Dar cunosc si oameni care nu renunta orice ar fi, cautand mereu o solutie, o cale, chiar si atunci cand aceasta nu mai exista.
   Cunosc oameni care nu se pun decat pe ei in primul plan, si care recunosc acest lucru. Cunosc oameni care se gandesc, in primul rand, la binele celui drag. Cat de mult ii admir pe cei din urma...
   Cunosc oameni care, doar pentru ca au incredere in ei si in fortele proprii si care, chiar daca nu detin calitati deosebite,  "ajung unde isi doresc". Dar stiu si oameni minunati, inteligenti, perseverenti, constiinciosi. frumosi...dar care nu se vad atat de formidabili precum sunt. Numai ca sunt lipsiti de indrazneala, sfiosi in ceea ce ii priveste.
   Cunosc oameni care se indragostesc repede si le trece foarte greu, dar ii mai stiu si pe cei care se indragostesc, dar iubesc numai daca se merita. Altfel, renunta la tot si accepta ca dragostea sa mocneasca in ei pana se stinge.
   Cunosc oameni care sunt pedanti in aspectul fizic, in imbracaminte, in ingrijire corporala, dar sunt superficiali, limitati in gandire, "mici" in spiritualitate. Dar cunosc si oameni care arata si se imbraca simplu, dar sunt extrem de preocupati de aspectul sufletului, de tenul, de parul, greutatea mintii, finetea bunatatii.
   Cunosc oameni care nu au un scop anume in viata, ci doar traiesc de pe-o zi pe alta, muncind, obosind., in ziua urmatoare luand-o de la capat. Dar mai sunt oameni care, orice ar face, simt ca nu e destul sau nu reprezinta nimic pentru sensul vietii.
   Cunosc oameni carora le plac cainii si nu suporta pisicile. dar mai stiu oameni care adora pisicile pur si simplu.
  Cunosc oameni egoisti, dar care pot iubi foarte mult si foarte tare, pe masura egoismului lor.
  Cunosc oameni care au existat putin in viata mea si pe care stiu ca nu ii voi mai vedea, dar care au in loc in mine, care mi-au marcat existenta.
  Cunosc oameni care mor in fiecare zi fara sa-si dea seama. Stiu si oameni care se nasc in fiecare zi si sunt ca noi.
   Cunosc oameni care nu se tem de esecuri, indiferent daca obtin sau nu ceva pana la urma. Insa, sunt si oameni, care, de frica esecului, nu incearca nimic, in acest fel, ramanand pe loc.







16 ianuarie 2013

And I will try to fix myself



    Mi-e frig si astept vara cu caldurile ei toride, spunandu-mi ca le prefer in locul iernii, in locul zapezii si a gerului. . Nici trezitul de dimineata nu e atat de groaznic vara. Si cand e vara mult dorita si asteptata, simt ca aerul a ramas undeva departe...poate a plecat impreuna cu iarna. Ajung sa ma feresc si de patul care pare un adevarat cuptor, atat de cald parca-mi este. Vreau sa dorm pe jos si tanjesc dupa un strop de racoare. Primavara nu mai e. Nici toamna. Nu mai stiu...
   Si mi-e dor de iarna...


   Imi las parul sa creasca cat mai mult, il vreau cat mai lung. Dar incepe sa ma plictiseasca si imi doresc o schimbare, in urma careia sa-mi fie mult mai usor sa-mi aranjez parul. Ma tund scurt...sau destul de scurt. Din acel moment astept cu nerabdare sa-mi creasca parul iar, sa ajunga din nou la lungimea de dinainte.

    In fiecare an se intampla la fel !
 
   Si asa suntem multi, nu e vorba numai de lucrurile astea oarecum marunte. Ideal ar fi sa gasim un echilibru sau pur si simplu sa fim multumiti.